La ce ajută Uniunea Europeană de fapt, ce urmează pentru UE. Care sunt țările Big Bang și ce au avut de câștigat de la aderare

Aderarea la Uniunea Europeană a reprezentat un punct de cotitură pentru cele zece țări care au intrat în bloc în cadrul așa-numitului „Big Bang” al extinderii în 2004.

Aceste țări, majoritatea situate în Europa de Est, au avut parte de o creștere economică remarcabilă, ce a depășit așteptările multor analiști.

Cel mai mare pas către Uniunea Europeană pe care o știm cu toții

Printre acestea se numără Cipru, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia, care au beneficiat semnificativ de pe urma integrării în piața unică europeană. Acest fenomen a stimulat comerțul, investițiile străine și a îmbunătățit accesul la noi tehnologii, contribuind astfel la o creștere economică spectaculoasă.

De exemplu, Slovacia a devenit un centru major pentru producția de automobile, cu giganti ai industriei precum Volkswagen și Peugeot care și-au extins operațiunile în țară, transformând-o într-un jucător de top în acest sector la nivel european. În general, produsul intern brut pe cap de locuitor în aceste țări a crescut de la puțin sub jumătate din media UE în 2004 la peste trei sferturi în prezent.

Provocări și perspective de viitor pentru țările Big Bang

Cu toate aceste realizări, țările Big Bang se confruntă acum cu noi provocări. După două decenii de creștere robustă, acestea trebuie să identifice noi surse de creștere pentru a-și menține avantajul competitiv. Zuzana Zavarská de la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena subliniază că „o mare parte din fructele de la aderarea la UE au fost culese”, iar acum aceste țări trebuie să navigheze prin ape mai agitate, căutând să evolueze dincolo de a fi doar locații de producție ieftine pentru companiile occidentale. Acest lucru înseamnă o orientare spre sectoare mai avansate și de înaltă tehnologie, un proces complicat și costisitor.

De asemenea, problema „exodului creierelor” rămâne acută, multe talente tinere alegând să studieze și să lucreze în Europa de Vest, cu puțini alegând să se întoarcă acasă. Acest lucru pune presiune pe sistemele locale de inovație și dezvoltare. Mai mult, creșterea euroscepticismului în rândul populațiilor și sentimentul că sunt tratați ca membri de mâna a doua ai UE pot agrava tensiunile sociale și politice.

Pe termen lung, este esențial ca aceste țări să își consolideze capacitățile de inovare și să creeze un mediu economic care să fie atractiv nu doar pentru investitorii străini, ci și pentru proprii cetățeni. Lupta pentru respect și egalitate în cadrul Uniunii Europene, așa cum a subliniat Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, va fi crucială în stabilirea viitorului acestor state în UE. Astfel, deși integrarea în Uniunea Europeană a adus numeroase beneficii, drumul înainte presupune navigarea cu prudență și determinare prin noi provocări economice și politice